Minoritățile din România: harta, limbile și tradițiile comunităților

Citește cu atenție

România este casa românilor, dar și a multor altor comunități care trăiesc aici de sute de ani. Ele se numesc minorități naționale. Fiecare are limba, sărbătorile și obiceiurile ei, iar împreună formează bogăția culturală a țării. Sașii au venit în Transilvania în secolul al XII-lea, la chemarea regilor Ungariei. Ei s-au așezat în sate și orașe și au construit cetăți și biserici fortificate, în care oamenii se adăposteau la vreme de război. Biserica fortificată din Prejmer și cea din Biertan sunt cunoscute în toată lumea. Orașe precum Sibiu, Brașov și Sighișoara păstrează și azi case și ziduri construite de sași. Maghiarii sunt cea mai numeroasă minoritate din România. Ei trăiesc mai ales în Transilvania, în special în județele Harghita și Covasna. O parte dintre ei sunt secuii, cunoscuți pentru porțile lor sculptate în lemn. În multe localități există școli în care elevii învață în limba maghiară. În Dobrogea trăiesc turci și tătari. În orașul Constanța se află Moscheea Carol I, construită între anii 1910 și 1913, unde se roagă musulmanii. În Delta Dunării locuiesc lipovenii, care sunt pescari iscusiți și își păstrează vechile tradiții religioase. În România mai trăiesc romi, ucraineni, sârbi, evrei, armeni, greci și alte comunități. Fiecare dintre ele a lăsat urme în orașele și satele noastre: biserici, sinagogi, meșteșuguri, mâncăruri și cântece. Așa s-a adunat, de-a lungul timpului, un tablou colorat al vieții de zi cu zi din țara noastră.