roman · realism (roman interbelic, obiectiv) · 1920
Ion, Liviu Rebreanu
Exersează eseul
Simulări BAC la română după modelul 2027, cu barem și răspunsuri-model, de printat.
Simulări BAC la românăRezumat
Romanul are două părți, „Glasul pământului” și „Glasul iubirii”, și o structură circulară: începe și se termină cu drumul care intră și iese din satul Pripas.
La hora de duminică, Ion, fiul sărac al lui Alexandru Glanetașu, joacă cu Ana, fata bogatului Vasile Baciu, deși o iubește pe Florica. O alege pe Ana pentru pământurile ei. Vasile Baciu îl jignește, iar Ion se bate cu George Bulbuc, care o voia și el pe Ana.
Ion o lasă pe Ana însărcinată, ca Vasile Baciu să fie nevoit să i-o dea de soție cu zestre. După nuntă, odată obținut pământul, Ion se poartă cu răceală și brutalitate cu Ana. Ea se spânzură, iar copilul lor, Petrișor, moare curând.
Rămas cu pământul, Ion se întoarce la Florica, acum soția lui George. George îl prinde noaptea în curte și îl ucide cu sapa. Pământul ajunge la biserică. În paralel, romanul urmărește familia învățătorului Herdelea, conflictul lui cu preotul Belciug și viața satului ardelean de dinainte de Primul Război Mondial.
Personaje
Ion
Personaj eponim, țăran sărac, harnic și inteligent, dar dominat de dorința de a avea pământ, care pentru el înseamnă demnitate. Este împărțit între „glasul pământului” și „glasul iubirii”: pentru pământ o sacrifică pe Ana, apoi încearcă să le aibă pe amândouă și plătește cu viața. Calculat, viclean și brutal când își urmărește scopul.
Ana
Fata lui Vasile Baciu, sensibilă și lipsită de apărare. Devine victima tatălui și a soțului, care o tratează ca pe o monedă de schimb. Sinuciderea ei arată singurătatea totală în care a trăit.
Teme
pământul · iubirea · condiția țăranului · banul și statutul social
Planul eseului
- Introducere: autorul, perioada, opera și încadrarea ei (roman, realism (roman interbelic, obiectiv)).
- Reperul 1 — două trăsături care fac posibilă încadrarea: caracter obiectiv: narator omniscient, neimplicat, narațiune la persoana a III-a; tipicitatea personajelor și a mediului (țăranul sărac, satul ardelean), determinare socială a faptelor.
- Reperul 2 — două episoade sau secvențe semnificative pentru temă: hora din Pripas, în care se fixează conflictul dintre Ion, Vasile Baciu și George; scena în care Ion sărută pământul, gest al iubirii pătimașe pentru pământ.
- Reperul 3 — două elemente de structură și compoziție: simetria incipitului și a finalului (drumul), care închide romanul ca un cerc; conflictul exterior (Ion – Vasile Baciu, Ion – George) și cel interior (pământ – iubire).
- Încheiere: o concluzie care reia teza, fără idei noi.