poem (alegoric, filozofic) · romantism · 1883
Luceafărul, Mihai Eminescu
Exersează eseul
Simulări BAC la română după modelul 2027, cu barem și răspunsuri-model, de printat.
Simulări BAC la românăRezumat
Poemul are patru tablouri. În primul, o fată de împărat, Cătălina, privește în fiecare noapte Luceafărul și îl cheamă. El coboară de două ori: o dată ca fiu al cerului și al mării, a doua oară ca fiu al soarelui și al nopții. Fata îl refuză, îi cere să devină muritor ca ea.
Al doilea tablou este idila dintre Cătălina și pajul Cătălin, care o învață „jocul” iubirii pământești.
În al treilea, Hyperion zboară prin spațiu și timp până la Demiurg și îi cere să-l dezlege de nemurire. Demiurgul refuză și îi arată că omul trăiește sub semnul norocului și al morții, pe când geniul e nemuritor.
În ultimul tablou, Hyperion îi vede pe cei doi îndrăgostiți. Cătălina îl cheamă din nou, dar nu ca să coboare, ci ca să-i lumineze norocul. Luceafărul se retrage în lumea lui, nemuritor și rece.
Personaje
Hyperion (Luceafărul)
Simbolul geniului, nemuritor și singur, capabil de iubire absolută, dar incompatibil cu lumea omului comun.
Cătălina
Fata de împărat aflată între dorința de absolut și împlinirea pământească; alege, în final, iubirea pe măsura ei.
Teme
condiția geniului · iubirea · nemurirea și moartea · cunoașterea
Un citat de reținut
„Ce-ți pasă ție, chip de lut, Dac-oi fi eu sau altul? Trăind în cercul vostru strâmt Norocul vă petrece, Ci eu în lumea mea mă simt Nemuritor și rece.”
Ultima strofă a poemului. Opera este în domeniul public.
Planul eseului
- Introducere: autorul, perioada, opera și încadrarea ei (poem (alegoric, filozofic), romantism).
- Reperul 1 — două trăsături care fac posibilă încadrarea: antiteza (Hyperion – Cătălin, nemuritor – muritor) și motive romantice (luceafărul, oglinda, visul); amestecul de genuri și registre: epic, liric, dramatic.
- Reperul 2 — două episoade sau secvențe semnificative pentru temă: chemarea Luceafărului în primul tablou și cele două întrupări; dialogul cu Demiurgul.
- Reperul 3 — două elemente de structură și compoziție: cele patru tablouri și planurile cosmic – terestru; finalul, cu replica lui Hyperion, care închide poemul.
- Încheiere: o concluzie care reia teza, fără idei noi.