Textul 1
Povestea bicicletei
de echipa FișaEdu
Prima „bicicletă” fără pedale
Pe 12 iunie 1817, în orașul german Mannheim, baronul Karl von Drais a pornit la drum pe un vehicul ciudat, făcut din lemn. Avea două roți așezate una în spatele celeilalte, un ghidon și o șa, dar nu avea pedale. Călătorul se împingea în pământ cu picioarele, ca într-o alergare lungă. Invenția a fost numită „draisină”, după numele creatorului ei. A fost o invenție simplă, dar a stârnit mare curiozitate printre cei care o priveau.
Pedale și roți uriașe
Peste câteva decenii, în anii 1860, în Franța au apărut velocipedele, la care pedalele erau fixate direct pe roata din față. Drumurile erau pline de pietre, iar roțile de lemn aveau cercuri de fier, așa că oamenii le spuneau, în glumă, „zdruncinătoare de oase”. Mai târziu, în jurul anului 1870, au devenit la modă bicicletele cu o roată foarte mare în față și una mică în spate. Mergeau repede, dar căderile erau frecvente, pentru că ciclistul stătea sus, departe de pământ.
Bicicleta de astăzi
În 1885, englezul John Kemp Starley a construit bicicleta „Rover”, cu două roți de mărimi apropiate și cu un lanț care transmitea mișcarea la roata din spate. Era mult mai sigură, iar urcarea pe ea era mai ușoară, așa că a pus bazele bicicletei moderne. Trei ani mai târziu, în 1888, scoțianul John Boyd Dunlop a brevetat anvelopa umplută cu aer, care a făcut plimbările mai confortabile, pentru că roțile nu se mai loveau atât de tare de pietre. Cu timpul, au apărut frânele, farurile și vitezele, dar forma generală a rămas aproape aceeași.
Știai că?
Organizația Națiunilor Unite a hotărât în 2018 ca ziua de 3 iunie să fie Ziua Mondială a Bicicletei. Bicicleta nu produce fum și îl ajută pe om să fie sănătos, de aceea este recomandată pentru drumurile scurte. Cu cât mai mulți oameni o aleg, cu atât orașele au mai puțin trafic și mai puțin aer poluat.
