Fișă — Textul liric și limbajul poetic, Clasa a X-a

Un elev citește versurile lui George Bacovia: «Plouă, plouă, plouă, / Vreme de beție...» Profesorul îl întreabă ce procedeu artistic creează muzicalitatea obsesivă a versului. Ce figură de stil reprezintă repetarea cuvântului «plouă»?

Instanța comunicării lirice, distinctă de autorul real, prin care se transmit direct trăirile și emoțiile dintr-o poezie se numește eul ___.

Stabilește dacă afirmația este adevărată sau falsă: «În versul „Mări sub ceruri cu luna”, transferul de sens prin care lunii i se atribuie însușiri umane se numește comparație.»

Un critic literar analizează versul arghezian «Făcui din zdrențe muguri și coroane» (Tudor Arghezi, Testament) și observă opoziția dintre lucrurile umile, sărăcăcioase («zdrențe») și cele care simbolizează înflorire și glorie («muguri și coroane»). Ce figură de stil ilustrează această opoziție de sensuri?

Gruparea versurilor într-o poezie formează unități numite strofe. Unitatea de bază a poeziei, formată dintr-un singur rând, se numește ___.

Lucian Blaga scrie: «Eu nu strivesc corola de minuni a lumii». Sintagma «corola de minuni a lumii» înlocuiește, printr-un transfer de sens, ideea de mister al universului. Cum se numește această figură de stil?

Citește versul: «Și frunze galbene mă plouă» (G. Bacovia). Un elev afirmă că adjectivul «galbene», care exprimă o însușire deosebită a frunzelor, este un epitet. Are dreptate?

În poezia «Testament» de Tudor Arghezi, eul liric transformă suferința strămoșilor («Robi cu saricile pline de vermină») într-un legat spiritual pentru urmași. Explică în 2-3 propoziții cum se realizează, prin limbaj și viziune poetică, trecerea de la durerea materială a trecutului la valoarea simbolică transmisă prin «carte» și «cuvinte potrivite».